
Cum am descoperit eu alimentaţia care mă împlineşte?
Am învăţat să am grijă de mine 🙂 Dacă înainte mă confruntam cu slăbiri şi îngrăşări succesive, acum am învăţat că e timpul să mă cunosc, să mă ascult, să îmi iau corpul în serios.
E important să fii atentă la tine, la corpul tău şi la sufletul tău.
Nu poţi trăi o viaţă fugind de colo – colo, mâncând pe unde şi ce apuci, fără să te întrebi măcar o dată: Oare mâncarea asta chiar îmi face bine şi îmi asigură toţi nutrienţii de care am eu nevoie azi?
Aşadar, a început să mă intereseze ce mănânc şi cum mă simt, cum se simte corpul meu. Am început să mă documentez despre toate produsele pe care le consumam până atunci. Mi-am dat seama că nu am o alimentaţie nici echilibrată, nici prea variată, dar nici prea sănătoasă, iar efectele pe care le aşteptam eu, şi anume să slăbesc, nu aveau cum să se întâmple. Mâncam aceleaşi lucruri zi de zi, dar mă aşteptam la rezultate diferite. Asta chiar e culmea nebuniei!!! (aşa cum spunea şi Albert Einstein)
În timp ce căutam şi mă documentam am continuat detoxifierea şi vitaminizarea cu oţetul de mere (o linguriţă de oţet diluată într-un pahar mare cu apă şi băute de 3 ori ori pe zi, cu o jumătate de oră înainte de fiecare masă). Totuşi, fiindcă îmi doream atât de mult să slăbesc, au fost câteva săptămâni în care am mărit doza de oţet – nu mai măsuram cu linguriţa, ci turnam în pahar oţetul … de vre-un centimetru (a fost mult prea mult – aşa că tu nu face de astea). Am slăbit ce-i drept, dar am început să simt puţină aciditate la stomac – aşa că, pentru moment, am renunţat la a mai bea oţet de mere , fiindcă nu vroiam să îmi stric stomacul.
În acel timp, am început să prefer foarte mult fructul de grapefruit. Aşa că, cu multă încredere în semnalele ce le primeam de la scumpul meu corp, mă aprovizionam şi mâncam 2-3 grefe pe zi. Au fost câteva săptămâni în care am continuat aşa, îmi amintesc şi acum … era toamnă iar eu mâncam zi de zi gref. Ştiam că greful e indicat în curele de slăbire, dar acum nu eram la nici o cură, eram în căutarea şi descoperirea mea, a corpului meu şi mă încredeam în semnalele pe care le primeam. Iar atâta timp cât corpul îmi cerea gref, eu continuam să îi dau, fără să mai analizez cu mintea dacă e bine sau rău ceea ce fac. După câteva săptămâni am mai slăbit câteva kilograme, eram bucuroasă, fiindcă eu toamna, în mod normal mă îngrăşam, nici decum nu slăbeam.
Eu funcţionasem până atunci după următorul sistem:
- toamna mâncam,
- iarna mă îngrăşam,
- primăvara constatam,
- iar vara slăbeam 🙂
În paralel, am aflat cât de nocive sunt pentru corpul meu anumite alimente. Renunţarea la anumite mâncăruri a fost uşoară, la altele mai grea, atunci când ai fost obişnuit de mic cu ea. Dar cum totul e obişnuiţă, un obicei vechi se scoate, deprinzăndu-ţi un obicei nou.
Am renunţat, imediat după ce m-am documentat, la margarină, conserve cu termen mare de valabilitate, uleiuri rafinate, zahăr rafinat, mezeluri şi alte preparate ciudate, organismele modificate genetic (atunci când scria pe ambalaj acest lucru), etc.
Cu timpul, citind şi răsfoind, mi-am stabilit un principiu alimentar:
Evită alimentele şi suplimentele obţinute pe cale arficială (ne-naturală), sintetică, mult prea modificată şi „stresată”! Evită produsele rafinate şi mult prea procesate!
Aşa a început era legumelor, a salatelor, a fructelor şi a crudităţiilor. A început şi varietatea în farfuria mea. Dacă până atunci, habar nu aveam ce este ăla năut, hrişcă sau linte, acum descoperisem nu doar ce este, ci şi că imi place atât de mult! Am testat şi degustat multe legume şi fructe noi.
Într-una din zilele din primăvara anului următor, am constatat că am slăbit, am ajuns la o greutate normală şi nu m-am mai îngrăşat în timpul iernii! Ăsta era un lucru bun! Până atunci nu mai trecuse nici o iarnă în care să nu depun vreo câteva kilograme în plus.
Mi-am dat seama că am intrat pe făgaşul bun şi mi-am îmbunătăţit alimentaţia şi sănătatea!
Deja consumam tot mai multă hrană vegetală, atât gătită, cât şi crudă.
Mă simţeam mult mai bine şi fizic şi emoţional. Eram mai energică şi mai vioaie. Nu mai eram atât de melancolică şi depresivă decât înainte, iar corpul meu se simţea din ce în ce mai bine. Analizele de sânge îmi ieşeau tot mai pozitive, decât înainte, când mereu aveam carenţe mari de fier, calciu şi magneziu. Paradoxal, nu? Diminuând consumul de carne, lactate şi ouă şi crescând consumul de vegetale crude, mi-a crescut conţinutul de calciu, fier şi magneziu din corp! …eu care mereu eram atât de anemică, ameţită şi slăbită!
Acest lucru m-a bucurat enorm şi mi-a dat încredere în mine şi în alimentaţia pe care o adoptam!
După vreo 1-2 ani am descoperit de la Ligia Pop puterea funzelor verzi (a clorofilei) în combinaţie cu fructele zemoase, dar a mai trecut un timp până să îmi fac primul smoothie cu frunze verzi 🙂 (zmuti – cum obişnuiam eu să îi zic). Poţi citi întreaga poveste aici: Cum am descoperit eu reţete unui zmuti delicios şi sănătos?
Am redus consumul de carne. Dacă cu ceva timp în urmă, un sandwici cu salam sau şuncă, ketchup sau maioneză mi se părea gustarea ideală, banală, ieftină şi rapidă, acum am tractut la a NU mai mânca la derută, şi în mod inconştient. După ce am aflat despre provenienţa cărnii (aici cu subtitrare în română), am început să mă întreb: ce fericire şi împlinire îmi aduce mie oul sau găina crescută forţat într-o boxă de 1 m pătrat?
Am ajuns la concluzia că îmi este tot mai greu să mănânc atâta carne şi să încurajez în acest fel creşterea în sistem intensiv al bietelor animăluţe, departe de iarba din păşune, de vântul de afară şi lumina solară.
Preferam să îmi conştientizez consumul de carne industrializată şi mă bucuram că puteam mânca din când în când câte o pulpă de pui de casă, trimisă de mama de-acasă!
Eram încă speriată şi confuză, că renunţând la a mai mânca atâta carne – de unde o să îmi procul eu proteinele? … atât de necesare corpului meu. Pe atunci ştiam că doar carnea conţine aceste elemente minune – numite proteine.
Cu timpul, am aflat că şi lumea vegetală abundă de proteine … şi unele mult mai sănătoase şi valoroase.
Iar cum, cui pe cui se scoate, şi când vrei să renunţi la ceva, trebuie să introduci altceva în alimentaţia ta, mi-am format un nou obicei. Aşa am descoperit nuca. Am descoperit cât de bune pot fi seminţele şi nucile, aşa cum sunt în starea lor naturală, adică crudă.
Cu multă bucurie şi entuziasm am descoperit că, în pofida consumării din ce în ce mai scăzute a cărnii, eu puteam beneficia în continuare de proteinele esenţiale 🙂 Am aflat că îmi pot acoperi necesarul de proteine – mâncând nuci crude (nuca noastră românescă e foarte gustoasă crudă, deşi în cozonaci şi alte combinaţii gătite – o detestam şi evitam), alune, ciuperci, germeni, frunze verzi, spirulina, goji, seminte de chia şi quinoa, cereale şi orez integral, fasole, mazăre, etc.
Călătoria continuă, iar cunoaşterea şi descoperirea deasemenea.
Acum, am o alimentaţie preponderent vegană şi raw vegană (crudă şi în stare cât mai naturală, aşa cum se găseşte ea în natură). Nu îmi gătesc foarte mult şi prefer să nu prea combin alimentele între ele. Ador simplitatea, în orice formă, chiar şi în bucătărie şi farfurie. Îmi plac şi mă simt excelent după câte un pahar de smoothie din frunze verzi şi fructe (pe care le culeg cu drag din propria-mi grădină).
Ador să îmi fac salate variate de sezon şi foarte gustoase. Folosesc uleiuri vegetale presate la rece, pe care le adaug cu drag la salate. Mănânc cu bucurie un fruct – o legumă, decât să le combin şi să fac cine ştie ce fel de mâncare pompos şi loborios.
Mai mănânc încă şi puţine alimente non-vegetale. Mai consum câte puţină brânzică din când în când, destul de rar ouă şi şi mai rar carne (atunci când îi mai gătesc soţului câte ceva – şi mai gust şi eu). Nu prea îmi mai face plăcere să gătesc, deşi odată îmi plăcea!
Odată ce am trecut prin experienţa curelor de slăbire în care mă abţineam mereu de la câte ceva, iar apoi, când terminam cura, refulam în tot ce m-am abţinut şi mi-am interzis înainte, acum nu mai vreau să mă abţin. Cu toate că, extrem de rar îmi e poftă de carne, lapte sau ouă – iar asta se întâmplă doar atunci când trebuie să pregătesc o astfel de mâncare, care să conţină acest gen de alimente … dacă îmi vine pofta să gust din ceea ce am făcut, gust, mănânc puţin sau mai mult, dacă îmi trebuie, dar SUNT MEREU CONŞTIENTĂ DE CEEA CE MĂNÂNC!
“Lucrul cel mai important este călătoria, nu destinaţia. În viaţă, dacă îndepliniţi scopuri, pentru că acestea vi se par cel mai important lucru pentru voi, nu aţi înţeles nimic. Un scop este doar un pretext pentru a juca jocul.”
(Robert Anthony)
Ştiu ce vreau, dar o iau treptat, în ritmul meu.
Ştiu şi ce nu mai vreau: să îmi impun mental ce să mănânc şi ce să nu mănânc. Acum îmi las corpul să decidă.
Poate îţi vine să mă judeci şi să mă condamni că încă nu am o alimentaţie bazată doar pe hrană vie, sau cel mult doar pe vegetale.
Te înţeleg, dar indiferent de reacţia ta, eu prefer varianta mea: să mănânc mereu conştient şi să fiu atentă la cum mă simt şi ce resimt în corp după fiecare masă. Mereu sunt atentă la semnalele corpului meu, la stările de bine după o masă vegetală sau la starile de oboseală şi moleşeală după o masă mai puţin vegetală. Tind spre o alimentaţie vegetală bazată pe cât mai multe crudităţi, fiindcă am observat cât de bine mă simt după o astfel de masă, dar am răbdare cu mine, cu corpul meu – încet, încet nu mai găseşte plăcerea şi savoarea în alimentele de altădată.
Starea mea gerenală de sănătate este cea mai bună pe care am avut-o vreodată. Nu mai sunt anemică, cu lipsă de calciu şi magneziu în corp, iar asta mă bucură foarte mult.
Ştiu că întotdeauna este loc şi de mai bine! Aşadar călătoria continuă!
Am grijă să cunosc provenienţa alimentelor pe care le consum şi prefer de multe ori să consum cât mai local (chiar şi din grădina mea) în defavoarea alimentelor produse industrial şi transportate de mult prea departe. Fiecare loc are energia sa, iar tu ai nevoie doar de cea din zona ta!
Fii prima care are încredere în tine şi în corpul tău!
Se întâmplă foarte rar ca altcineva să creadă în tine mai mult decât crezi tu!
Relaxează-te şi bucură-te de călătoria prin viaţă!
Decide-te, cât mai repede, dacă viaţa ta vrei să fie o comedie, o dramă, o plimbare prin spitale sau un film cu experienţe fabuloase şi frumoase alături de cei dragi ţie! E doar decizia ta, aşa că profită de ea!
Lasă-mi mai jos părerea ta!
SHARE & LIKE dacă îţi face plăcere 🙂
Sa sti ca si eu procedez asa ca tine.Suntem pe aceeasi lungime de unda.
Ma bucur, Crinuta, sa intalnesc oameni asemanatori mie 🙂