Un cititor fidel, aşa cum eşti şi tu, mi-a cerut să îi ofer mai multe informaţii despre hipertensiunea arterială. Mai exact, mi-a spus cam aşa:
„Hipertensiunea arterială
Bună ziua. Vreau să-mi spui câte ceva despre acest subiect şi eventual câteva reţete naturale testate.”
Pentru început, vreau să menţionez clar: Nu sunt doctor, dar ador să citesc cărţi scrise de doctori naturopaţi, cercetători, biologi, etc. Îmi place să mă documentez mereu şi să înţeleg care sunt cauzele bolilor şi cum se pot elimina.
Totuşi, am să încerc să „explic” cum înţeleg eu ce este de fapt tensiunea arterială – din punct de vedere fizic, adică ce se întâmplă în corp. „Documentaţia” strictă a acestui articol, a acestei „explicaţii” pe care am realizat-o acum, are la bază informaţiile prezente în cărţile şi . Îmi plac atât de mult cărţile acestea două, încât mi se par vitale şi necesare absolut fiecărui om! … fiecărui om care vrea să afle mai multe despre propriul său corp şi să înţeleagă mai bine cauzele bolilor lui şi să se vindece 🙂
Cred cu toată convingerea şi tăria mea că bolile pe care le avem sunt rezultatul modului în care am trăit! … adică a modului în care ne-am alimentat, am gândit, am reacţionat, aerul pe care l-am inspirat, tot ceea ce am băut şi aplicat direct pe piele, dar şi emoţiile şi sentimentele pe care le-am nutrit în suflet şi în inimă. Toate acestea, luate împreună, ne reflectă starea de sănătate pe care o avem.
Stilul de trai ne poate însănătoşii sau ne poate îmbolnăvi! De aceea, eu personal, sunt adepta unui stil de viaţă sănătos, ca să putem trăi frumos 🙂 … şi eu mai am încă multe de învăţat, dar asta nu mă împiedică să aplic din tot ce zic 😉
Ce este practic hipertensiunea arterială?
Hipertensiunea arterială este o boală cronică caracterizată prin valori crescute ale presiunii arteriale.
Valoarea ridicată a presiunii arteriale face ca inima să pompeze într-un ritm mult mai accelerat față de ritmul normal de a pompa sângele în vasele sangvine. Presiunea arterială este de două feluri:
- presiunea arterială sistolică (presiunea sângelui din artere în timpul contacției mușchiului cardiac) și
- presiunea arterială diastolică (presiunea sângelui din perioada de relaxare a mușchiului cardiac).
Măsurarea presiunii din vasele de sânge sau din cavitățile inimii se poate realiza cel mai frecvent, printr-o metodă indirectă, măsurând tensiunea pereților arteriali cu ajutorul unui aparat numit tensiometru.
În perioada de repaus (odihnă, relaxare – lipsa activităţii fizice), presiunea arterială normală se încadrează între 100–140 mmHg în cazul presiunii arteriale sistolice (limita superioară) și 60–90 mmHg în cazul presiunii arteriale diastolice (limita inferioară). Presiunea arterială ridicată se identifică cu valori persistente ale presiunii arteriale egale cu sau mai mari de 140/90 mmHg.
Sursa: Wikipedia
Care sunt cauzele care provoaca hipertensiunea arterială?
Tensiunea arterială creşte atunci când venele şi arterele (vasele de sânge) se micşorează – se strâmtorează – ca urmare a acumulării de colesterol de pe pereţii acestora, dar şi în interiorul lor. Cele mai comune, mai întâlnite şi explicabile cauze ale colesterolului sunt:
- aciditatea prea mare din organism şi
- un nivel ridicat de toxine şi mucus în corp.
Ca să înţelegem mai bine care sunt cauzele hipertensiunii arteriale, trebuie, înainte de toate, să înţelegem cum funcţionează (în linii generale) corpul nostru … adică corpul pe care îl avem.
Fiecare om se hrăneşte – pentru a-şi reface rezervele de energie, însă nu orice aliment comestibil este şi folositor (sănătos) corpului nostru.
Orice aliment consumat de noi, trece printr-un proces de „digestie”.
Practic, prin acest proces digestiv, alimentul este descompus până la elementele cele mai simple din care a fost alcătuit (aminoacizi, zaharuri simple, săruri, vitamine, etc). Organismul are nevoie de elemente simple ca să poată să le utilizeze mai departe în procesele lui (creare de energie, construcţie şi reconstrucţie de celule, ţesuturi, etc).
De exemplu, când construieşti o casă, nu îţi cumperi pereţii, fundaţia şi acoperişul gata realizate pentru a le asambla ca atare, ci îţi vei cumpăra elementele simple din care vei alcătui toate părţile casei (cărămizi, ciment, sort, var, lemn, tablă, etc). Cu aceste elemente simple vei construi fiecare parte a casei tale, inclusiv fundaţia, pereţii, acoperişul, etc.
Corpul uman are nevoie de proteine, grăsimi, zaharuri, etc – însă nu le poate absorbi ca atare. Trebuie mai întâi să le descompună în cele mai simple elemente, iar apoi să le utilizeze acolo unde este nevoie. Aşadar, în momentul în care tu consumi un aliment, organismul îl descompune până la cele mai simple elemente conţinute – de care are nevoie pentru a crea energie (clipă de clipă), „materiale” de construcţie (noi celule, ţesuturi, etc), dar şi de regenerare a celulelor/ţesuturilor slăbite/îmbătrânite (sau eliminare a celor moarte).
Descompunerea alimentelor se realizează cu ajutorul enzimelor (sintetizate de anumiţi hormoni). Corpul uman sintetizează anumite enzime proprii care descompun alimentele, iar acestea se găsesc începând din salivă, în stomac, intestinul subţire, etc. Însă nu e suficient să laşi doar în grija corpului tău toată activitatea de digestie. Ca să îl ajuţi, e suficient să consumi cât mai multe crudităţi – fiindcă sunt pline de noi şi noi enzime (pe care corpul tău nu le poate produce singur).
Dacă alimentele nu sunt descompuse corect, complet şi „la timp”, atunci vor intra într-o stare de fermentaţie şi putrefacţie (mai ales în cazul cărnii consumate). Aşa apare balonarea, gazele, epuizarea corpului de energie, etc.
Sângele este lichidul esenţial al vieţii. Fără sânge, omul ar ajunge în pragul morţii. Sângele constituie forţa vitală a întregului corp. În sânge sunt concentrate toate substanţele nutritive (provenite din carbohidraţi – amidon şi zaharuri), materialele de construcţie şi de regenerare (provenite din descompunerea proteinelor şi grăsimilor).
Toate elementele nutritive sunt absorbite în sânge prin intermediul porilor (vilii) din intestinul subţire şi gros. Însă, de cele mai multe ori, din cauza unei alimentaţii necorespunzătoare corpului nostru (lactate, carne, făină rafinată, zahăr rafinat, cafea, etc), în intestine se formează foarte mult mucus (placă mucoidală) care favorizează să intre în sânge şi substanţele toxice existente în intestine (mucusul sporeşte permeabilitatea intestinală). Sângele va transporta toate aceste elemente nutritive şi toxice la toate celulele corpului, cu scopul de a le oferi energia necesară activităţii pe care o au de îndeplinit (fiecare celulă din organism are rolul său specific de îndeplinit).
În mod normal, pentru ca orice organism să îşi poată menţine viaţa, sângele trebuie să fie puţin alcalin (7,4 raportat la factorul pH). Însă alimentaţia alcătuită din produse de origine animală (lactate – brânzeturi, caşcaval, etc – carne şi ouă), diverse „panificaţii” din făină albă (foarte rafinată), zahăr rafinat, uleiuri rafinate, cafea, diverse ceaiuri comerciale, vegetale mult prea gătite şi procesate (de ex: cartofi prăjiţi), etc – crează un nivel prea ridicat de aciditate în corp şi implicit în sânge. O reacţie, mai mult sau mai puţin, acidă crează inflamaţie în ţesuturile (celulele) existente – artere, vene, ţesuturi, organe, etc.
Sângele, înainte de a duce toate elementele nutritive la celule, trece mai întâi prin ficat – organul de control. Ficatul are foarte multe funcţii şi „putere”, însă acum e important să reţinem următorul lucru: ficatul „detectează” dacă sângele şi-a păstrat alcalinitatea sau nu. În cazul în care ficatul constată o oarecare aciditate, pentru a evita/atenua inflamaţiile ţesuturilor şi vaselor sanguine, în organism se produc anumite reacţii, iar glandele suprarenale vor secreta anumiţi hormoni (steroizi – cortizol) cu scopul de a reduce inflamaţiile. Când organismul este într-o stare de aciditate crescută, inflamaţiile ţesuturilor şi vaselor de sânge apar îndată.
Dacă glandele suprarenale (din sistemul endocrin) nu funcţionează la parametrii normali şi se confruntă cu un anumit dezechilibru de funcţionare – adică nu sunt secretaţi steroizii cu efect antiinflamator – atunci intervine ficatul va produce colesterol, anumite lipide, care au rolul de a se lipi de pereţii vaselor de sânge în speranţa că astfel se va reduce inflamaţia …
Partea nefericită este, că într-un mediu acid, lipidele, mineralele, etc au tendinţa de a se lipi şi lega între ele, formând anumite „cocoloaşe”. Astfel iau naştere plăcuţele de colesterol din interiorul şi de pe pereţii vaselor de sânge, pietrele la – ficat, vezica biliară, rinichi, etc.
Pereţii vaselor de sânge sunt foarte sensibili la inflamaţiile provocate de mediul acid. Substanţele grase – colesterolul sintetizat de ficat (în absenţa hormonilor ce trebuiau sintetizaţi de glandele suprarenale) se lipesc de pereţii vaselor de sânge – dar ajung să formeze plăcuţe de colesterol în interiorul şi pe pereţii lor, iar în cele din urmă – acest „colesterol” reuşeşte să blocheze într-o anumită măsură vasele de sânge şi arterele inimii.
Ţine cont că aceeaşti cantitate de sânge trebuie să treacă acum prin spaţii mult mai strâmte şi mai blocate! Mai este de neînţeles din ce cauză creşte presiunea sângelui? ... din ce cauză resimţi hipertensiunea arterială? În aceste condiţii este foarte uşor de înţeles de ce creşte tensiunea arterială … 😉
Partea şi mai urâtă este atunci când presiunea prea mare a sângelui reuşeşte să rupă/desprindă plăcuţele de colesterol din interiorul arterelor şi vaselor de sânge … în aceste condiţii cresc şansele ca – fragmente de plăcuţe de colesterol să ajungă în diverse mici vase de sânge pe care să le blocheze de tot. Această situaţie duce aproape inevitabil la un accident vascular, cerebral sau atac de cord … sau moartea anumitor ţesuturi … Este foarte „logic” tot acest proces!
Însă până să ajungă să se rupă aceste plăcuţe de colesterol şi să cauzeze moartea diverselor ţesuturi sau a întregului organism, este foarte probabil ca persoana în cauză să resimtă diverse dureri, slăbiciuni, hipertensiune arterială, dureri în piept (angină pectorală), etc – toate sunt o urmare a presiunii prea mari a sângelui din vasele de sânge.
Inflamaţia ţesuturilor sau a anumitor sisteme din corp nu se „observă” din prima fază.
Însă, în timp, acestea (inflamaţia) determină şi cauzează inactivitatea sau slaba activitate (hipoactivitatea) anumitor ţesuturi, glande sau organe. Iar pe măsură ce glandele nu îşi mai îndeplinesc în totalitate sarcinile (activităţiile), au loc anumite reacţii în lanţ, ceea ce duce la apariţia anumitor simptome (de boală).
Aşa este şi în cazul hipertensiunii arteriale – cauzate (în mod direct) de un dezechilibru sau de epuizarea glandelor suprarenale (chiar şi a tiroidei şi paratiroidei – toate glandele sunt într-o relaţie de cauzalitate) responsabile (printre altele) de menţinerea forţei şi ritmului în care inima pompează sângele.
„Hipertensiunea arterială poate fi efectul unei epuizări funcţionale a suprarenalelor.
Dacă glandele suprarenale sunt slăbite, organismul nu mai reuşeşte să producă steroizi (antiinflamatoarele de care avem nevoie), deoarece carnea generează o mare aciditate (ceea ce va amplifica şi mai mult procesele inflamatorii). Organismul va începe să utilizeze colesterolul în locul steroizilor acolo unde este prezentă inflamaţia. Aceasta devine o problemă extrem de gravă, deoarece în condiţii de acidoză, lipidele se lipesc şi formează plăci „în” şi „pe” ţesuturi.
Energia (pe care unii o resimt) provenind din consumul de carne se poat datora şi hormonilor de creştere cu care sunt hrănite vitele (sau animalele), cu scopul de a stimula creşterea rapidă. Energia trebuie să fie întotdeauna dinamică sau celulară, nu indusă de stimulent. O sursă de energie dinamică o reprezintă alimentele în stare crudă, care se caracterizează prin alcalinitate, conţinut adecvat de electoliţi, aminoacizi, compuşi sinergici adecvaţi şi complexe (vitamine, minerale, flavone şi altele).
[…] dietele pe bază de proteine (animale) conţin cantităţi excesive de epinefrină (adrenalină), care provoacă agresivitate, furie şi eşec funcţional la nivelul suprarenalelor (hipoactivitate a glandelor suprarenale) celor care le consumă. […] Consumul de carne duce la creşterea tensiunii arteriale, prin retenţie de apă şi coagularea lipidelor”.
Dr. (naturopat)
Citeşte mai departe partea a II-a a acestui articol …
Hipertensiunea arteriala – remedii şi soluţii practice. Partea II
[…] Hipertensiunea arteriala – ce este si de ce apare? Partea I […]