Şi totuşi, de ce nu carne? Povestea unei plante în faţa unui kilogram de carne

Când te-am întrebat Tu cum îţi mănânci prietenii? Preferi sau nu carne? abia aşteptam să îţi cunosc punctul de vedere, însă nici o secundă nu m-am gandit că voi provoca o întreagă avalanşă de păreri, atât pro, cât şi contra! E fascinant ce se întâmplă! Mă bucur că ai ieşit din sfera anonimatului şi ţi-ai expus părerea, fie printr-un comentariu sub articol, fie mi-ai trimis un mail. Minunat! (p.s.: prefer varianta comentariilor sub articol, fiindcă parerea ta şi a mea, pro sau contra, îi va inspira pe cei de lângă noi şi astfel vom reuşi să ne cunoaştem mai bine, să devenim mai împăcaţi cu noi înşine, mai experimentaţi, mai paşnici, mai relaxaţi). Ce poate fi mai frumos decât să trăim o viaţă împlinită şi fericită? Hai să descoperim ce înseamnă pentru fiecare dintre noi această viaţă!?!?!?

Tu ce preferi – să mănânci o plantă sau un animal de carne?

 …. o sămânţă de plantă sălbatică şi frumoasă, veselă şi armonioasă, dar sănătoasă,  vroia să crească şi să se dezvolte în câmpia unui râu. De ce acolo? Fiindcă acolo avea apă, vânt, căldură şi lumină. Era locaţia perfectă pentru ce îşi dorea ea. Deja îşi şi imagina viaţa la câmpie, dar nu pentru mult timp, fiindcă vântul a şi luat-o pe sus, a învârtit-o şi ameţit-o până la cer şi înapoi şi a lăsat-o să cadă pe sol. Dezmeticită puţin (din toată această drumeţie) a scos colţul la iveală …  era bucuroasă că a găsit apă. A explorat mai adânc şi a găsit şi mai multă apă. Cu bucurie şi-a început ascensiunea … iar invazia de lumină şi căldură a cuprins-o imediat. Când o adiere de vânt a făcut-o să îşi piardă echilibrul, s-a trezit la realitate! …  şi a constatat cu uimire şi entuziasm că este în locaţia la care visa şi are viaţa pe care şi-o imagina. Ce poate fi mai frumos de atât?

– Chiar, ce poate fi mai frumos de atât?

– Să vină un tractor şi „să te calce în picioare”, după care plugul să îţi taie rădăcinile, fiindcă superiorul tău om, nu te vrea acolo. Fiindcă acest om îşi doreşte ca în câmpia (la care tu visai) să semene grâu şi porumb, fiindcă are acasă o fermă întreagă de porci şi găini pe care vrea să le crească doar ca să le mănânce împreună cu prietenii şi familia lui ….. şi totuşi e câmpia – pe care tu ţi-o imaginai că îţi oferă viaţa perfectă!

– Dar tu nu te dai bătută! Din rădăcinuţele tale adânc înfipte în ţărâna bătrână revii la viaţă! Ce-i dacă ai să împarţi câmpia cu porumbul şi grâul? E loc destul sub soare, nu?  …… Ce gând naiv!!! Cine ar fi crezut că omul nu se dă bătut?

– Vrei să ieşi din nou la viaţă? Aha, gândi omul, nici un bai, mâine ierbicidăm! Iar tu nici habar nu ai ce îţi rezervă ziua de mâine! Sărăcuţa de tine! Dar ştii,  … ceea ce nu ne omoară, ne face mai tari, mai rezistenţi 😉

– Mâine, ploaia de ierbicid îşi face prezenţa! Ce chin! Te îneacă şi sufocă. Nici nu ştii cum să îţi mai tragi aerul! La asemenea provocări nici nu te aşteptai! Norocul tău – e că afară s-a domolit uşor căldura şi vântul a început să sufle, iar asta ţi-a ajutat să nu mori de tot – odată pentru totdeauna. Frunzele ţi s-au uscat, dar rădăcinile adânci şi firave încă te mai susţin! Ce noroc că te-ai înfipt adânc! Şi nici măcar acum nu îţi vine gândul să renunţi la viaţă. Tu încă îţi faci planuri de viitor ….

– Îţi reculegi toată energia rămasă, îţi aduni forţele necesare şi te ridici din nou. Îţi e dor de lumina, de soare şi vânt – idolii tăi de pe Pământ. Încet, încet, cu apa din sol, revii la viaţa de dincolo de întuneric, iar lumina te repătrunde profund. Acum eşti mult mai puternică ca altă dată! Ştii că o nouă ploaie toxică nu te va mai doborî atât de rău. Dar iarăşi te înşeli, fiindcă habar nu ai ce te mai aşteaptă acum. Însă, încercările la care te-au supus viaţa, ţi-au dat puterea să rezişti mai mult oricărei provocări s-ar mai fi ivit.

– E duminică şi omul nostru e din nou în vizită pe câmp. Vrea să vadă ce mai faci, mai trăieşti sau ai murit? Constată cu uimire că ţi-ai revenit, însă acum pari mai firavă şi mai sensibilă. Nici nu-i de mirare, prin  câte ai trecut! Se hotărăşte, în gând, să efectueze o praşilă. Deocamdată, tu nu ştii ce mai înseamnă şi asta. Dar nu te speria, nu e la fel de grea, precum ierbicidarea.

Mâine, nici nu apuci bine să te bucuri că noaptea a trecut şi zorii zilei răsar, că dintr-o dată frunzele şi trupul ţi se retează. Ce-o mai fi şi asta, te gândeşti îndată? Dar, în sinea ta, îţi dai seama că iar ai fost redusă la tăcere.

-Acum, îţi pui întrebarea existenţială, MAI ARE ROST SĂ TRĂIESC? Şi hotărăşti în linişte că e timpul să îţi iei o pauză de la viată, măcar până la anul. Aşa că renunţi la a mai ieşi o vreme la lumină. Te-ai săturat să mai înduri atâtea, la fel de mult cum omul abia aşteaptă să dea ospăţul cu producţia lui din fermă. Dar, de data asta, tu ştii ce vrei, la anul îţi doreşti să fii mai puternică şi mai rezistentă şi să te bucuri mai mult de soare 🙂

– Şi când te gândeşti, că suratele tale de la munte, n-au asemenea provocări de trecut, dar nici nu beneficiază de lumina şi căldura care ţi-ai călăuzit ţie paşii. Acolo, doar vântul şi apa le-au fost din plin, însă vântul cu ele a fost mult mai dur şi mai aprig, decât cu tine.

Oare mă voi putea împăca vreodată cu omul? te intrebi acum. Oare mereu va fi aşa? Mereu ne vom lupta şi câştiga existenţa? E posibil vreun compromis între noi?

Deci, tu ce preferi  să mănânci – o plantă sau un animal de carne?

Îţi dai seama câte plante crescute spontan sunt eliminate într-un an, doar pentru a cultiva un hectar de grâu sau porumb, care ulterior să hrănească porcul din boxă (fiindca nu te gândi că mulţi porci mai beneficează azi de lumina zilei sau caldura soarelui).

Iar, în fond,  noi ce energie mai primim? 

…. cea a plantelor tratate cu multe substanţe chimice care să le apere de boli/dăunători/buruieni care sunt omorate pentru a hrăni porcul, care şi el e omorat pentru a ne hrăni pe noi?

Atatea „omoruri” şi procesări pentru a avea ce pune pe masă  😉

Şi totuşi, de ce nu carne? Pentru că:

• carnea este mult mai „intoxicată” decât plantele, deoarece în ea se concentrează toate toxinele de la plantele pe care animalul a trebuit să le consume ca să fabrice acea carne.
• carnea conţine grăsimi rele (saturate, colesterol, trans), în timp ce plantele conţin grăsimi bune (mono şi polinesaturate)
• carnea nu conţine aproape deloc substanţe biologice active, aşa cum plantele conţin din plin.
• carnea din comerţ conţine endotoxine de la microbii omorîţi în procesul tehnologic. Endotoxinele produc, după fiecare consum, o inflamare a vaselor de sânge, care nu apucă să se amelioreze (dacă tu la următoarea masă consumi iar carne), iar în timp provoacă hipertensiune arterială şi ateroscleroză accelerată.
• carnea conţine glicotoxine, ce stimulează, în timp, apariţia diabetului.
• se ştie şi legătura strânsă dintre consumul de carne şi apariţa cancerului în corp, etc.
• proteinele pe care carnea le conţine, le găseşti şi în nuci, seminţe, etc – acestea din urmă fiind mult mai de calitate şi fără reacţii adverse.

Cât de dureros este pentru tine să culegi o vânată de pe o plantă de vinete în comparaţie cu omorul unui animal pentru prepararea lui la grătar? Şi aici nu mă refer la cumpărarea unei pungi de carne din supermarket (când tu nu îţi dai seama exact cum a ajuns acel animal în zeci de pungi – în comerţ) 😉

Deci, tu ce ai prefera să mănânci – o plantă sau un animal de carne? Nu îţi dai încă seama?

Atunci:

1. Du-te la bunica de la ţară (sau grădina zoo) şi apropie-te de un pui de găină, de un iepure (sau ce vrei tu) şi imaginează-ţi că ar trebui să îl omori, pentru că îţi place la nebunie tocăniţa de pui şi pieptul la grătar. Cum ar decurge această scenă şi ce emoţii ţi-ar trezi?

2. Îeşi la o plimbare în parc şi apropie-te de un copac, de o plantă şi rupe-i o frunză, două, trei (în ideea că te-ar ajuta să îţi faci un zmuti sau o salată). Ce simţi acum?

Imaginează-ţi, aşadar, cum ar fi să omori chiar tu puiul de găină, să te umpli toată de sânge, să îl opăreşti – ca să îi jumuleşti apoi penele şi puful, să îl tai – ca să îi scoţi maţele şi măruntaiele afară, să îl limpezeşti de câteva ori – ca să iasă bine sângele din el şi abia apoi să îl poţi pregăti la cuptor!

Dar dacă ai culege 5 nuci pentru a avea parte de aceleaşi proteine pe care şi carnea de pui le conţine? Cum ar fi?

Hai, nu mai sta pe gânduri, ieşi chiar acum până afară şi caută prima plantă în calea ta şi rupe-i o frunză! Apoi imaginează-ţi porumbelul ce s-a aşezat în faţa ta, cum ar arăta când l-ai înjunghia 😉

Ştii, e uşor şi simplu să alegem/preferăm consumul de carne cumpărată din comerţ.

Dar cum stă treaba când, CHIAR TU trebuie (sau doreşti???) să omori acel animal ca să poţi pregăti cina romantică în doi?

Deci, în aceste condiţii, mai preferi sau nu consumul de carne? 🙂

Răspunde-mi chiar acum, lăsându-mi un comentariu mai jos.

Hai să dezbatem cine are acest curaj şi cine nu.

P.S.: Eu te anunţ, de pe acum, că pe mine  nu mă ţine să tai o găină şi apoi să o fac supă sau friptură. Chiar dacă, dintre câte tipuri de carne am mâncat în viaţa mea, cea de găină îmi plăcea.

Comments

comments